31 decembrie 2012

Un nou început


Fiecare an care vine este un nou început. Cel puţin aşa îl văd eu. Fiecare dintre noi are alegerea de a continua ceea ce îl caracterizează ca şi persoană, sau poate aduce noi îmbunătăţiri, schimbări în viaţa sa. Noi ştim cel mai bine ce vrem. Sau poate nu ştim şi experimentăm în fiecare zi o nouă decizie, o nouă atitudine, un nou look, un nou EU. Dar într-un final, vom ajunge să dezlegăm misterul, vom putea scrie pe o foaie, negru pe alb, un fel de DO's and DON'TS. Iar dacă vom avea vreodată cea mai mică îndoială, vom lua foaia şi o vom reciti rând cu rând. Fiecare alegere pe care o faci în viaţă trebuie să ţi-o asumi. Complet, nu pe jumătate! Şi toate aceste alegeri de până acum, m-au făcut persoana care scrie aceste cuvinte astăzi şi nu regretă nimic. Oricât mi-ar spune mama să încetez cu colaborările, cu joburile part time, sau adesea instabile, mi-e greu să fac asta. Când simt că jobul în sine reprezintă tot ceea ce mi-am dorit să fac vreodată şi ceea ce vreau să fac şi pe viitor. E ca şi atunci când i-ai cere cuiva să-şi rupă o bucată din suflet, ca să poate uita pe cineva odată drag. Inima vine la pachet cu sentimente intense, speranţe, dezamăgiri şi iluzii. Nu poţi să le separi, să le pui în sertare diferite, ca să nu se întâlnească niciodată.

Anul acesta am avut parte de momente frumoase, dar şi mai puţin frumoase, de ce să mint. Important este că am găsit cumva puterea să trec peste ele şi să găsesc soarele, atunci când erau doar nori negri. Nu a fost uşor, pentru că în general nimic în viaţă nu este uşor. Am dreptate? Anul 2012 mi-a adus multe lucruri noi, colaborări la care nu m-am aşteptat, proiecte frumoase de pus în ramă, oameni diferiţi. Nu am reuşit să fac multe lucruri pe care mi le-am propus, dar la anul nu voi mai spune ''vreau'', ci voi face în mod direct. Un lucru este cert: anul 2012 mi-a adus cu siguranţă, cel mai frumos cadou de până acum: am primit un nou suflet în familie, pe nepoţelul meu iubit, la care mă gândesc mereu cu dor şi cu zâmbetul pe buze.

La finalul fiecărui an, ne strângem alături de fiecare suflet drag din viaţa noastră, ciocnim un pahar de şampanie preţioasă şi ne punem o dorinţă pentru Noul An. Cel puţin aşa e tradiţia. Am poate un milion de vise şi dorinţe, dacă aş sta să le număr pe toate, dar ştiind cum sunt în viaţa de zi cu zi, cea mai mare dorinţă a mea pentru anul 2013, este aceasta:


Să iubesc mai mult fiecare persoană dragă mie, să iubesc tot mai mult ceea ce fac, să iubesc viaţa şi tot ce-mi oferă în fiecare zi.

An nou fericit, cu multă creativitate,

29 decembrie 2012

Analiză de produs: Olympus Diary


Când am deschis noua categorie pe blog despre analiza produselor, m-am gândit din start la ideea de a încerca noi produse care apar pe piaţă, de a le testa din toate punctele de vedere şi a vă oferi vouă cititorilor o părere sinceră, concretă. Îmi place ideea de a descoperi lumea ascunsă a unui produs şi îmi doresc să împărtăşesc acest lucru şi cu voi.

Următorul produs pe care l-am descoperit în nebunia cumpărăturilor de sărbători, este culmea, tot un iaurt, deşi nu era acesta neapărat planul meu iniţial. 

1. Naming, logo, slogan

Încă de când l-am zărit pe raft, numele iaurtului "Olympus" m-a dus cu gândul la cartea pe care am citit-o cu sufletul la gură în copilărie, "Legendele Olimpului" de Alexandru Mitru şi mai departe decât atât, la muntele grecesc, la Grecia în toată splendoarea ei. Deşi temperaturile erau sub zero grade afară şi stăteam în faţa raionului de lactate, cu aerul extrem de rece lovindu-mă în toate direcţiile, gândul îmi zbura la următoarea imagine: eu, pe insula Santorini, cu apa de un albastru azur la picioare, dimineţi cu răsăritul soarelui la geam, un mic dejun incredibil şi un pahar de vin grecesc în mână. Frumos, nu? Mi-am revenit repede, căci timpul nu prea ţi-e prieten bun, mai ales într-un hypermarket. 


Îmi place simplitatea şi ideea de logo curat din punct de vedere vizual. Având în vedere numele, logo-ul înfăţişează acel albastru specific grecesc şi muntele Olympos, fiind cel mai înalt munte din Grecia. Pe ambalaj apare scris sub logo doar "iaurt grecesc cu coacăze", fiind şi sortimentul ales de mine, însă pe site apare descrierea companiei "experţi în lactate de calitate", aceasta fiind recomandarea calităţii produselor în faţa consumatorilor. Sloganul nu ne este astfel afişat în mod evident.

2. Ambalaj

Eu am cumpărat produsul la promoţie de câte patru iaurturi, ca să-mi ajungă în perioada asta. Ambalajul este diferit, cu o notă istorică, ilustrând imaginea regelui David, căruia îi sunt dedicaţi 73 de psalmi în Vechiul Testament.


3. Produs

Deşi nu ştiam, se pare că brandul Olympus Diary are la bază producători eleni şi fiecare produs din portofoliul firmei are la bază reţeta tradiţională grecească. Produsul se găseşte în mai multe sortimente, în combinaţii interesante: iaurt grecesc cu coacăze, căpşuni, rodie şi zmeură. Cu toate că produsul are o textură densă, la fel cum scrie şi pe site, nu mi se pare că este la fel de fin la gust, faţă de un iaurt obişnuit. Eu personal asta vreau de la un iaurt.

  • Puncte tari: ambalajul creativ, gustul dulce
  • Puncte slabe: textura groasă, preţul (aproximativ 3.4 lei/bucată) 

4. Site

Pe site avem absolut orice informaţie la îndemână despre companie şi activitatea sa, dar şi despre toate produsele Olympus Diary: telemea, diferite tipuri de iaurturi, lapte, smântână, caşcaval, chiar şi sucuri naturale de fructe. În partea de jos a site-ului este ilustrată iarba, sugerând prospeţimea produselor brandului.
Tot prin intermediul site-ului, mă bucur că am aflat şi despre acţiunile de CSR ale companiei, realizând programul ''Light în the dark'', pentru persoanele cu deficienţe de vedere. Pe lângă asta, au susţinut şi echipa paralimpică de înot a României la Jocurile Paralimpice de la Londra. Iată şi latura umanitară, pe care orice companie ar trebui să o aibă pentru binele societăţii.

Noutatea vine în partea dreaptă, unde putem descoperi o aplicaţie interesantă, numită sugestiv ''Învârte sticla'', sub forma unui ambalaj de lapte. Este o aplicaţie creativă şi practică, care face site-ul să fie mai simplu şi să nu-l încarce. Aşadar, într-un simplu colţişor, avem informaţiile cele mai importante despre brand la îndemână consumatorului. Un punct în plus pentru asta.

5. Social Media

Pe Facebook, brandul interacţionează zilnic cu publicul său, oferind sfaturi sau idei pentru mesele zilei. Îmi place faptul că îşi personalizează brandul, mai ales în această perioadă, dovedind grijă şi atenţie faţă de consumatori. Mesajul e sincer, conceptul este plăcut estetic, observându-se în mod clar munca unui designer = acest minim efort, dar totuşi foarte important pentru publicul tău ţintă. Dovedesc că această comunicare între brand şi consumatori în mediul online este vitală pentru buna funcţionare a brandului.



Creativitatea brandului se regăseşte şi în concursurile pe care le organizează periodic, o modalitate prin care sunt cu un pas mai aproape de consumator, încercând să ofere o experienţă personală. Cel mai recent concurs este ''Expert în telemea'' (numai titlul în sine mă face deja să deviez de la subiect), se desfăşoară sub forma unor întrebări simple legate de produs şi unele care provoacă imaginaţia persoanei respective. Deznodământul acestui scurt chestionar depinde de la persoană la persoană, aşa că vă las pe voi să descoperiţi despre ce este vorba în linkul de mai sus.

6. Promovare

Îmi place că pe site sunt înfăţişate şi spoturile TV, iar acest lucru mi se pare un lucru foarte benefic pentru orice persoană care doreşte să intre pe site. De multe ori, caut ore întregi un anumit spot al unui brand pe Internet, aşa că nu e greu să te gândeşti la economisirea timpului acelei persoane. Putem astfel viziona spoturile produselor promovate de Olympus, dar voi prezenta doar cel al iaurtului grecesc.


Spotul este realizat de compania de producţie Pink Stripe Group, din Bucureşti. După cum vă spuneam, iaurtul are o textură densă, iar acest lucru ne este ilustrat în mod clar şi în reclama de faţă. VO-ul ne răspunde la întrebarea ''Ce face iaurtul grecesc atât de dens şi gustos?'', iar răspunsul apare inevitabil şi ţine de reţeta proprie brandului. Ceea ce mi se pare interesant este calitatea înaltă a iaurtului, brandul folosind la 1 kg de iaurt 3 l de lapte, după cum ne este relatat şi în spot. La sfârşitul reclamei, putem descoperi şi sloganul, pe care îl căutam şi eram sigură că există pe undeva: ''Ce e bun, e şi mai bun''. Cu toate că nu e smart, copywriting-ul sugerează că produsele Olympus au calitatea de a rămâne în preferinţele consumatorilor tocmai prin reţeta lor unică, care face produsul mult mai bun şi mai special.

Ştiaţi de existenţa acestui produs? Cum vi se pare?

Spor la creativitate,

24 decembrie 2012

Iubind cuvintele


În momentul în care simţi că ţi se ia totul, că îţi pierzi suflarea în bătaia vântului şi că visele tale cele mai de preţ se pierd petală cu petală, atunci vine salvarea. Tot ce credeai că nu mai ai, primeşti înapoi bucată cu bucată, cu aceeaşi putere cu care ţi-a fost luat iniţial. Erai pe punctul de a renunţa la tot, la tot ce îţi doreai, în tot ce credeai, erai dispus să te adânceşti în propria mizerie, dar viaţa ţi-a redat şansa. Şi ştii de ce ţi le-a luat de prima dată? Pentru că ai avut curajul de a nu mai crede, te-ai conformat că nu poţi, că poate nu e momentul tău, că nu eşti pregătit şi atunci ai primit ceea ce defapt TU ai vrut. Crede în tine, în şansa ta, pentru că dacă tu nu faci asta, nimeni nu o va face pentru tine.


Despre asta este vorba în filmul "The Words" (Hoţul de cuvinte), care m-a cucerit din prima. Deşi actorii nu sunt excelenţi, povestea este exploatată foarte bine, iar dacă nu exista vocea povestitorului, probabil filmul nu ar fi avut acelaşi impact asupra mea. Subiectul filmului este un fel de povestire în ramă, în care ne este prezentată viaţa unui tânăr scriitor aspirant, care se luptă să se autodepăşească, însă profită de o ocazie care îl face cunoscut de pe-o zi pe alta. El îşi însuşeşte o carte, pe care o găseşte într-o servietă veche, cumpărată dintr-un magazin de antichităţi. Este genul de film care m-a ţinut cu sufletul la gură, mereu aşteptând următorul cadru pentru a-mi răspunde întrebărilor deja formate în gând. Într-un fel, m-am regăsit în poveste, pentru că de când mă ştiu trăiesc cu cuvintele şi le respir, de parcă ar fi singurul meu aer: "voia să simtă cum îi trec cuvintele prin degete, prin minte; Uitase să doarmă şi să mănânce. Cuvintele curgeau din el. Un şuvoi pe care nu-l putea controla şi nici nu se putea întreba de unde vine." Ştiu cum e să ai zile în care te doare mâna efectiv de atâta iubire de scris şi zile în care te macină liniştea şi neputinţa de a a-ţi găsi inspiraţia. Mi-a plăcut mesajul transmis, fiind esenţa întregului film: despre alegerile pe care le facem în viaţă şi priorităţile noastre.



Pornind de la film, mi-am adus aminte de o postare de la începutul anului, pe care m-am gândit să o continui. Am avut un moment în copilărie în care am fost extrem de curioasă şi mi-am pus întrebarea de la cine am talentul de a scrie. Până când într-o zi, mi-am luat inima în dinţi şi am întrebat-o. Voiam să ştiu dacă mai era cineva pasionat de cuvinte în familie şi de dorul de hârtii mâzgâlite şi mult prea scrise. Voiam să ştiu dacă mai vede cineva ca mine scrisul ca pe nişte bucăţi rupte din suflet, gata să fie plânse, râse sau iubite pe hârtie. Voiam, în curiozitatea mea tipică de copil, să ştiu dacă în familia mea, este cineva cu care să împart toată bucuria pe care uneori nu o mai puteam controla şi care să-mi povestească experienţa sa. Nu m-am putut abţine. Mi-am luat inima în dinţi. Şi am primit răspunsul pe care îl aşteptam cu atâta ardoare. Mama mi-a spus în cuvinte puţine că şi ea a scris. Aş fi vrut să împărtăşească cu mine mai mult decât atât, aş fi vrut să îi citesc gândurile scrise pe foi, dar într-un fel, i-am înţeles reţinerea. Doar era o fire de artist. La rândul ei, m-a înţeles şi ea pe mine. Ştia că prin scris, îmi exprim sentimentele într-o altă formă. Poate de aceea, mereu încerca să-mi caute printre caiete, pe ascuns (deşi îmi dădeam seama), să vadă ce am mai scris.
M-am convins mai mult când am citit într-o bună zi, o parte din ea, un fragment care mi-a rămas întipărit în minte. La monografia liceului unde a predat, i s-a cerut să povestească experienţa ei în calitate de maistru instructor, de-a lungul anilor: "[...] Sunt datoare cu aceste gânduri unor oameni care au însemnat mult în viaţa mea. După 30 de ani de muncă, mă întorc spre ei cu recunoştinţă şi le mulţumesc. În această şcoală am făcut primii paşi în meserie, am crescut şi m-am maturizat, am devenit ceea ce sunt. Mă bucur că sunt printre cei care pot trăi pe viu acest moment aniversar, că pot să-mi exprim gândurile cu această ocazie, că fac parte din generaţia de onoare care a deschis porţile acestei şcoli." Şi atunci am ştiut că talentul meu i se datorează ei. Am ştiut că trebuie să îi mulţumesc în avans de două ori şi mai apoi înzecit: că mi-a dat viaţă, în primul rând şi pentru că mi-a dăruit iubirea permanentă şi irecuperabilă pentru cuvinte. 

Îţi mulţumesc. Şi iar îţi mulţumesc. De două ori.


Vă doresc sărbători frumoase şi nu uitaţi de creativitate,

20 decembrie 2012

Reclamele de Crăciun de la Coca-Cola


Crăciunul este o perioadă frumoasă din an, care merită să fie trăită la maxim, cu sufletul înainte şi cu orgoliul doi paşi înapoi, cu zâmbete pe buze şi bucurii, cu o mână de ajutor pentru oamenii din jurul tău şi cu trăirea unor lucruri simple, care ne colorează frumos viaţa în cele mai vii nuanţe. În ceea ce priveşte publicitatea înţeleg, trebuie să vândă, poate încearcă să manipuleze, mai ales în această perioadă de consum generos, când apar oferte promoţionale menite să acutizeze vânzările, însă cred că reclamele de Crăciun se încadrează într-o cu totul altă categorie. Poate sunt eu mult prea visătoare şi îmi place să văd frumosul, dar cred că existenţa reclamelor de Crăciun este să ne amintească de toate lucrurile frumoase pe care le-am experimentat în copilărie şi de bucuria de a fi înconjurat de oamenii dragi nouă. Poate nu toate brandurile acţionează spre binele consumatorilor, însă cred că sărbătorile de iarnă ar trebui respectate şi tratate cu fineţe în promovare. O publicitate agresivă nu prezintă un avantaj pe termen lung pentru brandul respectiv, de aceea cred că o promovare curată şi sinceră a unui brand, care să nu agaseze consumatorul, va fi mult mai apreciată.

Postarea anterioară despre reclamele de Crăciun de la Orange, a avut succes, iar o cititoare m-a rugat într-un comentariu să scriu şi despre reclamele de la Coca-Cola de Crăciun şi am acceptat cu mare drag propunerea ei. Mereu am fost de părere că acest brand a ştiut cum să construiască constant relaţia dintre produs şi consumator şi să ofere experienţe unice, care să ducă mai departe numele brandului pe piaţa competitoare. Astfel că, atunci când vorbim de perioada sărbătorilor de iarnă, cred că toţi ne aducem aminte de acea reclamă cu camioanele inscripţionate cu numele Coca-Cola şi celebra melodie 'Sărbătorile vin'. Să ridice mâna sus cine e de acord cu mine! :) 


Aşadar, voi analiza reclamele Coca-Cola difuzate în România, din 2009 până în 2012, din perioada Crăciunului.

2009

Am căutat mult şi sper să nu mă înşel, reclama de mai jos este reclama Coca-Cola de Crăciun din anul 2009. Aceasta a fost adaptată reclamei care circulă internaţional, cum s-a întâmplat şi în anii precedenţi. Spotul a păstrat binecunoscuta melodie 'Sărbătorile vin', care a consacrat brandul ani întregi în perioada Crăciunului. Dacă la Orange, fiecare melodie e recognoscibilă din reclamele brandului, de data aceasta Coca-Cola e recunoscută tocmai pentru această melodie tematică de sărbători.


Reclama accentueză acele lucruri specifice în fiecare an care ne dau de veste că vine Crăciunul: ninsoarea, luminiţele care îmbracă oraşul în sărbătoare, decoraţiunile împodobite prin oraş şi în cazul reclamei de faţă, camioanele şi automatele pline cu Coca-Cola. De fiecare dată, vom şti că vin sărbătorile cu aceste câteva lucruri din jurul nostru. Astfel, spotul surprinde reacţiile imediate ale oamenilor şi bucuria lor manifestată prin apariţia brandului, rostind cu voce tare: 'Vine Crăciunul!' Trebuie să recunoaştem că şi nouă ne vine uneori să exclamăm aceste două cuvinte, dar de cele mai multe ori le rostim în gând şi apoi zâmbim. 
Reclama ne îndeamnă prin sloganul său, să 'Răspândim spiritul Crăciunului', având mesajul ascuns de a cumpăra o sticlă de Coca-Cola pentru a te bucura cu adevărat de sărbători. Ei doresc să ne transmită că gustul Coca-Cola e defapt gustul sărbătorilor. Mi-a plăcut mereu această abordare temperată a brandului, de a nu se afişa în mod forţat în faţa cumpărătorului, ci mai degrabă, invitând în mod discret consumatorul să-l descopere.

2010

Coca-Cola este printre puţinele branduri, zic eu, care au reuşit să-şi contureze o identitate unică în jurul sărbătorilor de iarnă, inovând toată percepţia globală referitoare la Moş Crăciun. Timp de ani buni, Coca-Cola ne-a prezentat varianta lor proprie de Crăciun şi un Moş Crăciun îmbrăcat în alb şi roşu, mizând pe valori de bunătate şi bucurie, pe care acesta le însufleţeşte. 
Reclama din 2010 este una dintre preferatele mele în ceea ce priveşte acest brand, pentru că folosesc ideea creativă a unui glob de cristal, prin care Moş Crăciun surprinde diferite ipostaze ale oamenilor în apropierea sărbătorilor de iarnă. Cu ajutorul acestui obiect, Santa are grijă ca fiecare persoană să ajungă în locul potrivit, şi anume în sânul familiei (Crăciunul înseamnă familie). Astfel, Moşul complotează ca fiecare să aibă parte de fericire şi toate dorinţele lor să se îndeplinească. Melodia din fundal 'Shake up the Christmas' este interpretată de formaţia Train şi transmite ideea fundamentală că trebuie să ne bucurăm de această sărbătoare şi să o trăim în primul rând cu sufletul. 
Copy-ul reclamei 'Open happiness' accentuează faptul că brandul asta doreşte să transmită oamenilor prin produsul său: bucurie şi fericire. Iar Coca-Cola este brandul care chiar reuşeşte să facă acest lucru.



2011

Reclama păstrează ideea creativă din anul precedent, însă o dezvoltă şi mai mult. Cu toate că uneori ne prind sărbătorile la serviciu, în final pe toţi ne aşteaptă acasă, locul unde ne simţim cel mai bine şi unde împărţim bucurie în mod egal cu cei dragi. Cu ajutorul globului său de cristal, Santa Coke are grijă de fiecare persoană în parte, pentru ca la sfârşitul zilei să se bucure de venirea Crăciunului aşa cum trebuie. Spotul transmite faptul că dăruind o mică atenţie celui de lângă noi, valoarea acelui lucru devine înzecită în sufletul nostru. Folosindu-se de sloganul 'Share the magic', accentuează ceea ce deja tradiţia ne-a fixat în ADN: Crăciunul este sărbătoarea care se petrece în familie, deoarece şi caracterul sfânt al sărbătorii a dat naştere unei familii, care transmite bucurie, bunătate şi dorinţa de a lăsa toate problemele şi grijile la o parte, ca să primim în sufletul nostru lucruri pozitive. Putem observa că brandul mizează pe utilizarea caracterului emoţional, an de an accentuând importanţa unor valori specifice, pe care ar trebui să le avem în vedere fiecare. Agenţia de publicitate care a ştiut cum să construiască o reclamă eficientă, care să exprime sentimentele din sufletul oamenilor în apropierea acestor sărbători, este McCann Erickson România.
Soundtrack-ul este acelaşi ca şi în reclama de anul trecut, însă are un suflu mai proaspăt şi mai aparte, datorită vocii cântăreţei Natasha Beningfield.


2012

La sfârşitul acestui an, brandul Coca-Cola a dat startul campaniei 'Motive să credem', în care fiecare dintre noi are posibilitatea de a argumenta ce anume îl face să creadă într-o lume mai bună. Pe site putem face o scurtă călătorie prin ţară şi putem observa că fiecare oraş crede în ceva, sau cineva. Astfel, brandul a decis ca în anul 2012 să fie alături de copii, prin sprijinirea Fundaţiei Inocenti. Campania umanitară are drept scop promovarea educaţiei, a oamenilor şi implicit, a unei lumi mai bune. Aceasta a beneficiat şi de sprijinul blogosferei, care a reacţionat şi a decis ca această campanie să aibă o voce şi în mediul online.
Campania a beneficiat şi o parte de neconvenţional, prin utilizarea binecunoscutului 'Coca-Cola machine', care în sfârşit şi-a făcut apariţia şi în câteva oraşe din ţară.


Iată cum o campanie umanitară a reuşit să se extindă în apropierea Crăciunului şi să promoveze lucrurile frumoase pe care avem puterea de a le face pentru oamenii din jurul nostru. Dacă de multe ori, considerăm donaţia un lucru de la care trebuie să renunţăm, Coca-Cola a venit cu o idee creativă simplă, dar eficientă, prin care toţi putem face o donaţie, fără prea multe sacrificii. Automatul Coca-Cola funcţionează ca o donaţie reală către fundaţia de care vă spuneam, printr-un lucru simplu: aparatul îţi afişează colinda, iar tu trebuie să o cânţi. Prin acest lucru, aparatul îţi răsplătea fapta prin intermediul unor sticle de Coca-Cola. Din nou, brandul a mers pe ideea de a oferi, de a dărui fericire şi zâmbete unor oameni care nu au parte de ele, cu atât mai mult în preajma Crăciunului. Astfel, prin creativitate şi păstrarea valorilor care l-au consacrat, brandul a găsit modalitatea de a se face din nou remarcat şi de a menţine relaţia frumoasă cu consumatorii, pe care şi-a construit-o de-a lungul timpului. 

Spor la creativitate,

13 decembrie 2012

Un event dedicat Instagramului


Seara trecută am fost la prima conferinţă dedicată Instagramului din România, numită creativ "Instagramology", organizată de Katai Robi. Speakeri au fost Dragoş Alexa (consultant de marketing şi branding), Alina Crâncău (specialist PR online la Farmec), Marian Hurducaş (Communication Manager la Respect Media) şi Dragoş Luduşan (fotograf). Pe primii doi i-am mai întâlnit şi pe la alte evenimente şi de aceea, m-am bucurat să îi revăd acum. Evenimentul în sine a adus noutate şi mi-a stârnit curiozitatea ca o reacţie imediată, astfel încât am zis "trebuie să fiu acolo!" şi bine am făcut că am mers. 


În caz că nu aţi auzit (deşi nu prea cred), Instagram este o aplicaţie gratuită de photo sharing, realizată pentru telefoanele mobile şi a apărut în anul 2010. În aprilie 2012, Facebook a făcut cea mai mare achiziţie de până acum, cumpărând această aplicaţie pentru 1 miliard de dolari. Câteva statistici ne-au fost prezentate şi în cadrul conferinţei de către Dragoş Alexa şi care cred că spun totul în câteva cifre:

Primii 100.000.000 de utilizatori: Twitter 5 ani
                                                   Fb      4 ani
                                                   Insta   2 ani

Marian Hurducaş a realizat o descriere din perspectivă proprie a unui profil de user instagramist şi ne-a arătat câteva exemple creative de poze, inclusiv câteva din arhiva personală.


Apoi, a urmat fotograful Dragoş Luduşan care ne-a povestit despre cum vede el arta fotografiei şi creativitatea aplicată în acest caz. Mi-a plăcut mult ce a spus la un moment dat, că îi place să se imagineze în postura celui pozat atunci când realizează poza respectivă şi faptul că simte că fotografiile îi sunt dăruite.


Dragoş Alexa ne-a vorbit despre Instagram din perspectiva unei companii şi cum ar trebui să folosească aceasta o asemenea aplicaţie, pentru a crea o legătură cu publicul său. Utilizatorii de Instagram au un simţ artistic dezvoltat, astfel că un brand trebuie să creeze prin vizual o legătură emoţională incipientă, care mai apoi trebuie fortificată printr-un alt gen de conţinut. Cu toate că Instagramul "şopteşte" product placement, ar trebui să avem grijă să nu apară acel brand burnout (să nu postezi doar poze cu produsul tău). Dragoş ne-a dat şi câteva exemple de branduri internaţionale care au început să folosească această aplicaţie din ce în ce mai serios, cum ar fi Tifanny ("TrueLovePictures") sau Levi's (concurs foto)


Mi-a plăcut mult această afirmaţie: "să pui accent pe imagini "wordless", dar să te foloseşti de titluri ca să dai valoare compoziţiei." Până la urmă, nu trebuie să uităm că este foarte important ce postezi, la fel ca şi în celălalte reţele sociale. 

Alina Crâncău a adjudecat încă de la primul slide: Farmec + Instagram = Love şi ne-a vorbit despre cum brandul se adaptează din mers noilor trenduri din mediul online.


Surpriza serii a venit la sfârşit, când Robi a anunţat că lansează primul e-book despre Instagram din România şi de care noi participanţii vom avea parte în mod exclusiv.


Îl felicit pentru idee şi pentru conferinţa organizată, care a ieşit foarte bine şi am aflat multe lucruri noi despre această aplicaţie.

În caz că vă întrebaţi, pozele sunt din arhiva mea personală. Le-aş fi pus direct pe Instagram, dar din păcate nu am un telefon atât de deştept. :)

Spor la creativitate,

5 decembrie 2012

Despre cum viaţa bate filmul


"What women want" este un film din 2000, de care mereu îmi readuc aminte cu drag. O comedie romantică pe care cu siguranţă o ştiţi. Mie sincer mi-a plăcut filmul, nu neapărat pentru povestea în sine, ci pentru faptul că ne sunt înfăţişate momente din cadrul unei agenţii de publicitate.


Pentru cei care studiază în acest domeniu şi pe viitor vor să lucreze, recomand filmul pentru că foarte multe lucruri se aplică şi în viaţa reală, în cadrul unei agenţii de publicitate. Nu am neapărat o activitate de ani de zile într-o agenţie de publicitate, însă veţi vedea că am dreptate.

Pe scurt, pentru cei care nu au văzut filmul, acţiunea se petrece în Chicago, "the windy city", unde actorul principal Nick Marshall (interpretat de Mel Gibson) este director executiv de publicitate într-o agenţie şi este un alpha male veritabil. În urma unui accident, el îşi descoperă darul de a auzi gândurile femeilor şi chiar dacă la început e surprins, în final profită de acest lucru. Mai multe vă las pe voi să descoperiţi. 

Ce mi-a plăcut mie:

Cunoaşteţi produsul înainte să-l promovezi!

Cred că a fost una dintre cele mai amuzante scene din film: Gibson cu sutien, a testat nişte ciorapi de damă, şi-a făcut unghiile cu lac, s-a epilat, folosind produse aparţinând brandului Sears. Având în vedere că este bărbat, poate a părut puţin ciudat, însă este cât se poate de real! Ca şi creativ, trebuie să testezi produsul respectiv, să-i descoperi valorile, să-l înţelegi, să descoperi acea experienţă dintre consumator şi produs şi de abia apoi să scrii despre el, să-l vinzi efectiv. Indiferent de domeniul căruia îi aparţine, ia produsul respectiv în mână, dormi cu el, trezeşte-te cu el şi mai ales, obişnuieşte-te cu el. Dă-i şansa să facă parte din viaţa ta, pentru a-l descoperi pas cu pas.

Şedinţele de brainstorming

Cu toate că acţiunea pe alocuri, punea accentul mai mult pe latura romantică, cele câteva scene de advertising mi-au captat atenţia şi am prins din zbor anumite lucruri. Şedinţele de brainstorming funcţionau ca şi o completare între colegii de creaţie, semn că meseria de creativ le venea ca o mănuşă. Mi-au adus aminte de perioada în care am fost intern în vitrină şi lucrurile se petreceau la fel, ajungând la concluzia că viaţa bate filmul.


Clienţi diferiţi, abordări diferite. Mi-a plăcut sloganul realizat pentru cei de la brandul VISA: "LIFE. Keep on livin' it" şi unghiul de abordare. O viaţă ai şi trebuie să o trăieşti, mergând pe un insight real. Fiind un film bazat pe ce vor femeile şi cum gândesc ele, un bărbat a reuşit să se strecoare în mintea lor, în încercarea lui periculoasă de a le înţelege, de a intra în mediul lor, pentru a socializa. Având un client important precum Nike şi dorind promovarea pe segmentul feminin, Nick era un pion în plus în tot acest peisaj, însă a reuşit să ţină pasul din mers. Prezentarea lui în faţa clienţilor mi s-a părut memorabilă, vorbind despre ce gândeşte o femeie atunci când aleargă şi despre faptul că acel drum pe care păşeşte o primeşte de fiecare dată cu braţele deschise. Indiferent de ce se întâmplă, drumul o aşteaptă mereu acolo, în acelaşi loc, la aceeaşi oră, fiind singurul loc unde se simte în largul său, fără ca nimeni să o judece.


A fost o abordare creativă, un joc de cuvinte între viaţă, cu toate problemele şi complicaţiile ei şi sport, din care a rezultat sloganul "No games. Just Sports."

Nu este un film de nota 10, dar eu cel puţin, am rămas cu ceva în urma lui. Dacă v-am făcut cât de cât curioaşi, sper să vizionaţi filmul (pentru cei care nu au făcut-o deja) şi să-mi spuneţi părerea voastră.

Spor la creativitate,

1 decembrie 2012

Reclamele de Crăciun de la Orange


Azi este prima zi de decembrie, dar şi sărbătoarea noastră, a tuturor românilor. Încă de dimineaţă m-am trezit cu entuziasm şi nerăbdare, cu toate că încă sunt răcită. Simt că se apropie sărbătorile, chiar dacă nu avem încă zăpadă, săptămâna viitoare vine Moş Nicolae şi deja am început să-mi fac planuri mari pentru Crăciun: lista de cumpărături pentru mâncare, decoraţiuni şi cadouri. De abia aştept!

sursa: Pinterest

Într-o postare de anul trecut, v-am spus motivul pentru care aştept eu sărbătorile de iarnă şi Crăciunul, nu doar pentru reclamele fascinante din această perioadă, ci şi pentru atmosfera specifică care ne înconjoară. Azi o să vă scriu despre reclamele la brandul Orange, pe care cu siguranţă, toată lumea le ştie. Sunt creative, uşor de reţinut şi le recunoaştem în special după muzica din fundal, având astfel calitatea de a fi memorabile. Aşadar, reclamele la Orange ne sunt familiare şi trebuie să recunoaştem că au priză mare la public. 

Pentru că suntem în această perioadă frumoasă din an, voi analiza reclamele de Crăciun de la Orange din 2009 până în prezent.

2009

În fiecare an, brandul ştie să-şi promoveze foarte bine oferta de sărbători prin construcţia unor reclame care ne captează atenţia încă de la primele imagini. Povestea din spot este surprinsă foarte bine, astfel că până la sfârşit vom fi atenţi în a observa şi oferta de sărbători de la Orange. În reclama din 2009, a fost surprinsă una dintre amintirile cele mai plăcute pe care le avem din copilărie, şi anume datul cu sania. Astfel, reclama evocă această amintire a fiecăruia şi experienţele pe care le-am avut la săniuş: unele plăcute, când eram mai multe persoane pe o singură sanie, altele mai puţin plăcute, care se lăsau cu vânătăi şi căzături, însă în ciuda acestui lucru, făceam haz de necaz. Melodia folosită în acest spot îi aparţine Gabriellei Cilmi şi se numeşte "Warm This Winter" şi bănuiesc că brandul plăteşte an de an bani grei pentru drepturile de autor. Sloganul reclamei "cu Orange Prepay, ziua ţi se schimbă" se referă tocmai la aceste lucruri simple de care ne bucurăm iarnă de iarnă şi care ne fac sărbătorile mai frumoase.
 

2010

Reclama din 2010 este una din preferatele mele în ceea ce priveşte muzica şi în mod evident, acest lucru contribuie la eficientizarea reclamei. De asemenea, este anul în care brandul Orange a venit cu ideea de a da tipurilor de abonament nume de delfin, fluture, cangur, panteră şi pinguin, pentru a fi recunoscute mult mai uşor şi a se face o diferenţă clară între ele. Astfel, au decis să utilizeze în spot ideea creativă a unor baloane portocalii care să ia forma acestor vietăţi, existând o reclamă pentru fiecare dintre acestea. Ţin minte că melodia "Can you stop the cavalry" interpretată de Jona Lewie, mi-a fost familiară şi am fredonat-o toată iarna ba singură, ba cu colegele de cămin din acel an, reuşind să le molipsesc şi pe ele. Cu ajutorul sloganului "de sărbători, la Orange dorinţele tale prind formă", reclama arată drumul baloanelor care invadează oraşul şi casele şi mi se pare extrem de potrivit pentru abonamentele create de brand. Mie personal, sintagma "la Orange" mi se pare în plus şi îngreunează puţin din punct  de vedere auditiv sloganul, având în vedere că se observă în mod clar că reclama aparţine acestui brand. În rest, Orange a reuşit să bifeze încă un an de succes pe piaţa publicitară din acest domeniu.



2011

Ideea acelor tipuri speciale de abonament a avut continuitate şi în anii precedenţi, în 2011 realizând două reclame, fiecare având povestea ei. Îmi place faptul că în fiecare an vedem altă reclamă, altă poveste frumoasă, care ne induce spiritul sărbătorilor din timp şi ne face nerăbdători de venirea vacanţei. 
Primul spot prezintă o opţiune de grup, integrată în mediul feeric reprezentată de târgul de Crăciun. Povestea este completată din nou de acele baloane în diferite forme de delfin, panteră şi pinguin, pe care odată prinse în mână, se aprind instantaneu ca nişte luminiţe. Lenka este cea care interpretează melodia spotului "All My Bells Are Ringing" şi ţin minte că după ce văzusem reclama la TV, am căutat-o imediat pe Internet şi am descărcat-o şi cred că nu am fost singura.


Al doilea spot înfăţişează bucuria sărbătorilor de iarnă în activităţile specifice, precum datul cu sania, bulgăritul, lucruri pe care le făceam cu mare plăcere în copilărie. De data aceasta, baloanele sunt de culoare albă, ce par nişte fulgi mari de nea, iar odată ce le atingi se transformă în portocaliu, culoarea brandului Orange. Cu toate că există o poveste diferită în fiecare reclamă, aceste baloane sunt de fapt în centrul atenţiei, relevând oferta abonamentelor şi telefoanelor disponibile la Orange în această perioadă. Soundtrack-ul este unul care se înscrie în piesele preferate de Crăciun: Brenda Lee, "A Marshmallow World", reuşind să aducă un mare plus reclamei. Aşadar, an de an Orange reuşeşte să se distingă de concurenţă, prin reclame creative, recognoscibile, alegând piese cunoscute şi memorabile. Investind sume mari în publicitate, reuşesc să atragă publicul de partea lor printr-o publicitate bine gândită, câştigătoare la multe festivaluri de profil.


2012

De câteva săptămâni bune, a apărut şi reclama de acest an de la Orange, care nu m-a dezamăgit. Din contră. Cu toate că îmi este destul de greu să aleg, cred că această reclama este preferata mea de până acum. De ce? Pentru că spotul relevă cel mai bine spiritul sărbătorilor, ideea de familie, pregătirile de Crăciun şi aranjarea luminiţelor, care fac ca oraşul să prindă efectiv viaţă. Bucuria sărbătorilor este surprinsă atât în cadrul familial, cât şi în oraş, aducând zâmbetul pe buze copiilor şi adulţilor deopotrivă. Melodia din reclamă "It's Beginning To Look A Lot Like Christmas", de Johnny Mathis, îmi place mult şi ilustrează foarte bine povestea acestei reclame. Totul începe să arate din ce în ce mai mult a Crăciun, odată cu pregătirile de sezon, nu-i aşa? Şi în Cluj, oraşul e pregătit deja de sărbătoare şi aşteaptă să fie invadat de suflete şi pozat.


Mi-ar plăcea să ştiu care este reclama voastră preferată de la Orange şi aştept cu nerăbdare să-mi scrieţi asta într-un comentariu.


Spor la creativitate,

23 noiembrie 2012

O ţară, 19 milioane de ambasadori


Anul trecut, am susţinut sus şi tare campania "Românii sunt deştepţi" a celor de la ciocolata ROM, drept urmare cu toţii am ajutat la schimbarea imaginii României pe Internet, ceea ce m-a bucurat. Cu toate că trecem prin vremuri gri, ca să nu zic negre, sunt totuşi multe lucruri care să ne facă mândri de ţara noastră.


În urma unui articol scris de Manafu, am zis că trebuie să revin pe blog şi să vă spun că acea campanie continuă şi anul acesta, cu un nou mesaj. Mesajul de la care au pornit creativii de la agenţia McCannes Erickson este că toţi românii pot fi numiţi ambasadorii României, pentru faptul că ne-am născut aici, vorbim despre ţara noastră cu oamenii pe care îi întâlnim, scriem despre ea pe bloguri sau învăţăm în şcoli despre minunăţiile ce se ascund aici şi pe care trebuie să le descoperim. Prin această campanie, fiecare dintre noi poate deveni ambasadorul României pe Internet, prin susţinerea pe bloguri, sau reţelele sociale (găseşti kit-ul ambasadorului aici). Anul trecut am dovedit că se poate de ziua naţională, aşa că nu e greu să ne unim încă o dată pentru un lucru frumos care să răsune pe Internet: da, românii sunt deştepţi foc!

Am vorbit în nenumărate rânduri pe blog despre România, în special despre Cluj, dar azi vreau să vorbesc despre un loc incredibil pe care l-am descoperit în vizita mea din 2007 la Câmpina.

SINAIA

Castelul Peleş (reşedinţa de vară a regilor României), castelul Pelişor, cota 1400 sunt doar câteva din minunăţiile pe care le găsiţi dacă vizitaţi Sinaia. De fiecare dată când mă uit la poze, oftez şi îmi doresc să revin într-o zi pe acolo, să mă bucur din nou de peisajul acela care îţi taie respiraţia.







V-am arătat doar o mică parte din ce am vizitat şi locurile care mi-au plăcut cel mai mult. Făcând abstracţie de look-ul meu de atunci, vă recomand cu căldură să vizitaţi cât mai multe locuri din România, pentru că vorba aia, chiar avem cu ce!

Weekend plăcut şi spor la creativitate,

21 noiembrie 2012

Analiză de produs: Fruzu


Mă gândesc zilnic la cum aş putea să ofer ceva nou prin blogul meu, pentru că îmi place ideea de inovaţie şi îmi doresc să-mi informez cititorii. Astfel, pe lângă analizele de reclame/campanii pe care le făceam de obicei, am să încep de acum înainte prin a face analize de produs. Veţi vedea imediat despre ce este vorba.

La workshop-ul de la PR Beta cu Dragoş Alexa, s-a tot vorbit despre noul iaurt Fruzu, produs de Albalact. Aproape toată lumea ştia despre ce e vorba, numai eu nu. (shame on me, viitor om de publicitate) Evident că în seara aceea, curioasă fiind, am intrat în primul supermarket din drum să cercetez raionul de iaurturi. Am dat peste subsemnatul Fruzu, în duo pack, la un preţ cam măricel, dar am făcut o excepţie. În cazul acesta, trebuie să testezi produsul respectiv, ca să vorbeşti în cunoştinţă de cauză. Şi asta am făcut.

1. Naming, logo, slogan

"Fruzu" este un nume scurt, uşor de memorat, astfel încât rămâne întipărit cu uşurinţă în mintea consumatorului. Logo-ul este simplu, curat şi este precedat de acea baghetă care sugerează noutatea produsului şi rapiditatea cu care îl mănânci, la fel cum se prezintă şi pe site: "pentru că e gata cât ai zice Fruzu."
Sloganul "iaurtul care se întoarce" relevă procedeul prin care se consumă acest produs, ce se diferenţiază din start de restul competiţiei.


2. Ambalaj

Orice produs pe care îl cumpărăm, trebuie să ne atragă în primul rând prin ambalaj, fiind prima imagine care rămâne întipărită în mintea consumatorului. După cum se poate vedea şi în imaginile de mai jos, produsul este la pachet şi conţine două iaurturi. Există mai multe sortimente şi anume iaurt cu zmeură, căpşuni şi fructe de pădure. Eu mi-am luat cu topping de zmeură.


Ambalajul are şi o parte de neconvenţional, prin apariţia acelor QR codes, care fac trimitere la site-ul produsului. În plus, pachetul şi ambalajul produsului conţin explicaţia despre cum se mănâncă acest iaurt, având sistemul inedit de întoarcere.



3. Produs
  • Puncte tari: ambalajul inovativ (există un ritual după care se papă iaurtul), gust super fin şi dulce
  • Puncte slabe: preţul (aproximativ 6 ron) 
     
    Aşadar, acesta este ritualul:
    Pasul 1
 Pasul 2
 Pasul 3

Întoarcerea mi s-a părut puţin mai grea la început, dar cu puţină insistenţă, am reuşit într-un final.

4. Site

Iaurtul beneficiază de un site integrat, foarte complex şi bine pus la punct. E o adevărată poveste în spatele produsului în sine, iar site-ul continuă povestea în mediul online, într-un mod interactiv pentru consumatori. Mie mi-a plăcut cel mai mult jocul de pe site: mi se pare creativ şi foarte fun. Trebuie să-l încercaţi!

În colţul din dreapta jos, apare încă o noutate: posibilitatea de a descărca un ringtone Fruzu.

5. Promovarea produsului

Reclama merge pe ideea de doi, de companie, având astfel o abordare friendly şi jucăuşă. În spaţiul din bucătărie, fiecare obiect îşi găseşte până la urmă perechea, chiar şi în privinţa oamenilor. Nimănui nu-i place să mănânce singur, am dreptate? 
VO (voice over-ul) feminin relatează o poveste simpatică în legătură cu obiectele existente în bucătărie şi le personifică, devenind "el" şi "ea". Felicitări agenţiei Next Advertising pentru ideea creativă!

Creativitatea produsului se regăseşte din multe puncte de vedere, iar inovaţia este una de succes, având în vedere că piaţa iaurturilor este suprasaturată.


Voi aţi încercat acest produs?

Spor la creativitate,

17 noiembrie 2012

Ultimele workshop-uri la PRBeta (3)


Vineri şi sâmbătă au fost ultimele două workshop-uri PRBeta. Ca şi retrospectivă: am cunoscut noi suflete, am lucrat împreună, am râs, zilele acestea am băut cea mai multă cafea din viaţa mea şi am învăţat multe multe lucruri folositoare şi aplicabile despre comunicarea şi promovarea în online. În cele 4+ ore din fiecare zi, am îmbinat atât teorie, cât şi practică şi am luat parte la cele mai creative campanii de comunicare ale fiecăruia dintre noi. Mulţumesc încă o dată Oltea Zambori şi Cristina Putan pentru şansa oferită, care cu siguranţă nu-ţi pică din cer în fiecare zi.

Să revenim la workshop-urile noastre. :)

5. A cincea zi - Dragoş Alexa

sursa: arhivă personală (scuzaţi-mi calitatea,sunt un învăţăcel în ale fotografiei)

Am avut onoarea să-l cunosc pe Dragoş de dinainte, care după părerea mea este un tip super inteligent, creativ, iar dacă veţi face o trecere peste blogul lui, vă veţi convinge de asta. Pe lângă asta, a scris şi o carte numită "Cartea cu secrete", pe care am primit-o la finalul workshop-ului. Cum aveţi ocazia, să o citiţi numaidecât! Pentru alţii, prezentarea lui Dragoş poate a fost prea nonconformistă şi directă, însă eu sunt obişnuită cu stilul său caracteristic. Am vorbit despre branding, despre strategia de comunicare vs strategia de branding, îmbinând teoria cu practica fulgerător, ca şi la concursurile cu timp. Dar asta mi-a plăcut. Am vorbit în exemple despre campanii de advertising, despre produse şi ne-am lungit, însă contează că am stors toată energia din noi. Eu una asta am simţit. :)

Important: să creezi/livrezi/reţii VALOARE şi să experimentezi!

6. A şasea zi - Alina Crâncău

sursa: arhiva personală

Alina ne-a povestit despre ce înseamnă să fi PR online pentru un love brand, cum este Farmec şi nevoia de a crea o poveste în jurul unui produs: "mâna întinsă care nu spune o poveste, nu primeşte {...}!" (filmul românesc "Filantropica").

La sfârşit, iar am fost creativi (nu ne-am putut abţine), drept dovadă mesajele fiecăruia scrise din suflet pe flipchart.

 sursa: arhiva personală

Bineînţeles, nu putea lipsi poza de grup şi ieşirea binemeritată la Casa TIFF.



Spor la creativitate,

Disqus for Copywriteritza